| Nr portii: 4-6 | Pregatire: 30 min |
Ingrediente:
- Un litru de apa
- Intre 300 si 400 g malai. Asa cum spune Radu Anton Roman, mamaliga poate fi “model gutuie tanara” sau model “bolovan de parau”. Eu aleg modelul “gutuie tanara”, adica 300 g malai la litrul de apa.
- O lingurita de sare
- Optional putin unt sau putin ulei.
90% din malaiul din comert este malai degerminat si grisat. Degerminat inseamna ca in procesul de producție s-au inlăturat germenii din boabele de porumb. Desi acesti germeni au o valoare nutritiva mare, ei contin uleiuri naturale care rancezesc destul de repede, mai ales daca conditiile de depozitare nu sunt bune. Indepartarea lor, da un termen de valabilitate mai mare a malaiului.
Grisat – inseamna ca dupa degerminare malaiul este trecut printr-un echipament, denumit masină de gris, care ii uniformizeaza granulatia. Grisat practic inseamna de o granulatie uniforma.
Exista pe piata si malai integral, nedegerminat si negrisat, acesta fiind cel folosit de bunicile noastre pentru mamaliga. Din pacate el se gaseste mai greu si desi este ceva mai sanatos, poate avea un gust usor amarui din cauza oxidarii uleiului din germeni. Voi decideti pe care il alegeti.
Deoarece mamaliga vartoasa sau mamaliga ciobaneasca trece printr-un proces indelungat de gatire, cel mai bine va servi un vas din fonta cu peretii grosi. Punem apa in vas impreuna cu o lingurita de sare.
Punem vasul pe foc. Inainte ca apa sa inceapa sa se incalzeasca, se presara in ea mai bine de jumatate din cantitatea de malai prevazuta in reteta. Se amesteca din cand in cand ca sa nu se lipeasca de fund. Cand terciul se ingroasa si clocoteste se toarna pe toata suprafata lui, uniform, restul de malai ramas. Nu se mai amesteca, altfel mamaliga va fi toata numai cocoloase. Se da focul mai mic si se fierbe. Pentru aceasta cantitate, minim 20 de minute, daca preparati o cantitate mai mare, atunci se fierbe mai mult.
Dupa aceasta perioada de fierbere, se amesteca sarguincios si indelung in mamaliga. Aceasta este partea cea mai grea la mamaliga ciobaneasca. In mod traditional se foloseste un facalet pentru mamaliga, dar eu recunosc ca nu am spor cu el. Prefer o lingura zdravana de lemn. Radu Anton Roman spune ca ciobanii fac asa: unul tine ceaunul; celalalt invarte facaletul; cel care tine ceaunul ii povesteste celuilalt ce i-a zis lui un vecin despre nevasta-sa.
Cand mamaliga s-a intarit considerabil si va este foarte greu sa mai amestecati in ea, atunci se poate pune optional putin unt sau putin ulei, in unele parti la tara se pune putina branza grasa de burduf. Bunica mea din cate tin minte nu punea grasime deloc. Se mai coace 2-3 minute, apoi se indeasa mamaliga pe fundul ceaunului si se niveleaza. Se mai lasa un pic ceaunul pe foc iute pana ce incep sa iasa aburi pe margini si fiertura se desprinde de vas
Se rastoarna pe un fund de lemn sau pe un platou de lemn si se serveste alaturi de mancarea voastra favorita. Recunosc ca am facut aceasta reteta cu gandul ca s-ar potrivi foarte bine cu pestisorii mici, prajiti cu 2-3 linguri de grasime, pe care vi i-am prezentat saptamana trecuta.
Pofta buna dragilor, numai bine!